AcasăOameni care au intrat în istorieCopii celebriScurta viață a Marii Ducese Anastasia Romanov

Scurta viață a Marii Ducese Anastasia Romanov

Marea Ducesă Anastasia Nikolaevna s-a născut pe 18 iunie 1901, fiind cea de-a patra fiică a țarului Nicolae al II-lea al și a Alexandrei Feodorovna, după Olga, Tatiana și Maria, dar întreaga familie imperială a fost dezamăgită aflând că bebelușul este o fetiță, pentru că toți doreau să apară un moștenitor al tronului.
După nașterea micuței, țarul Nicolae a făcut o lungă plimbare pentru a se liniști, înainte de a merge să o viziteze pe țarina Alexandra și pe nou-născuta Anastasia pentru prima dată. Toți copiii imperiali au fost crescuți într-o mod simplu, chiar auster, dormeau pe paturi de campanie tari, fără perne, făceau dușuri reci dimineața și trebuiau să își curețe singuri camerele.
Moștenitorul mult-așteptat al Rusiei, țareviciul Alexei, avea să se nască în 1904, iar tutorele său, Pierre Gilliard, l-a descris ca fiind „unul dintre cei mai frumoși copii imaginabili, cu buclele lui blonde, ochii mari, gri-albaștri umbriți de gene lungi”.
Alexei suferea de hemofilie, moștenită de la țarina Alexandra, și a fost hiper-protejat de întreaga sa familie. Mama îi încuraja pe copii să facă lucrușoare de mână pe care urmau să le vândă la evenimente caritabile, iar în familie, chiar și servitorii li se adresau pe nume.
Anastasia era șarmantă, energică, vivace și năzdrăvană, fiind descrisă ca scundă și durdulie, cu ochii albaștrii și păr roșcat. Ea și sora ei mai mare, Maria, erau cunoscute ca „Micuța Pereche”. Cele două fete împărțeau aceeași cameră, purtând deseori haine asemănătoare și își petreceau mult timp împreună. Surorile lor mai mari, Olga și Tatiana, care împărțeau o altă odaie, erau cunoscute ca fiind „Marea Pereche”.
În timpul Primului Război Mondial, Anastasia împreună cu sora ei, Maria, au vizitat soldații răniți care erau îngrijiți în spitalul din Țarkoe Selo. Cele două adolescente, prea tinere pentru a deveni asistente ale Crucii Roșii, jucau șah și table cu soldații, încercând să le ridice moralul. Felix Dassel, un ofițer care a fost tratat la spital și a cunoscut-o pe Anastasia, își amintește că aceasta avea un „râs de veveriță” și un mers foarte rapid.
După abdicarea țarului Nicolae al II-lea, Anastasia și familia ei au fost puși inițial sub arest la domiciliu la Palatul Alexandru din Țarskoe Selo, apoi au fost mutați în Siberia, la Tobolsk, și în cele din urmă închiși în casa Ipatiev din Ekaterinburg. În ultimele luni de detenție, ca timpul să treacă mai repede, surorile compuneau piese de teatru pentru a-i amuza pe părinții, dar spre finalul perioadei de captivitate martorii spun că fetele deveniseră disperate și deznădăjduite.
Țarul și familia sa, inclusiv țareviciul Alexei, grav bolnav, și cei câțiva servitori care îi însoțeau, au fost împușcați în subsolul Casei Ipatiev de un pluton de execuție bolșevic condus de Iacov Iurovski în noaptea de 16 iulie spre 17 iulie 1918. În noaptea crimelor, familia a fost trezită din somn și li s-a spus să se îmbrace, fiind mințiți că vor fi mutați într-o locație nouă, dar au fost înghesuiți într-o cameră mică la subsol și li s-a spus să aștepte. Țarina Alexandra și țareviciul Alexei au fost așezați în scaunele aduse de către gardieni la cererea împărătesei. După câteva minute, călăii conduși de Yurovski au intrat în cameră și i-au anunțat că vor fi executați.
Nu la mult timp după moartea lor în Europa au început să circule zvonuri despre presupusa supraviețuire a Anastasiei, iar acesta a devenit unul dintre cele mai celebre cazuri ale secolului XX. O anume Anna Anderson a susținut este adevărata Anastasia, că și-a simulat moartea la momentul execuției familiei sale și că a scăpat cu ajutorul unei gărzi. Lupta ei juridică pentru recunoaștere a continuat pe tot parcursul vieții și a fost cazul cel mai longeviv judecat de Curtea Germană, unde femeia a depus dosarul de recunoaștere. Decizia finală a instanței a fost că Anderson nu a adus suficiente dovezi pentru a dovedi că este Marea Ducesă Anastasia.

Niciun comentariu

Lasă un comentariu