Judecarea procesului inginerului Liviu Ciuley, acuzat de asasinarea actriței Tita Cristescu, a început în septembrie 1936 la Curtea cu Juri din Capitală. Procesul a pasionat în gradul cel mai înalt opinia publică chiar din prima zi a desfășurării sale. Numai că discuțiile ni se par, în ziare și între cititorii de ziare, mutate din inima dramei în periferiile amorului propriu, dacă nu chiar ale prejudecăților celor mai grosolane. Femeile care se cred nedreptățite de bărbați îl acuză pe inginerul Ciuley, fără să mai caute alte argumente decât convingerea lor intimă, că: “Soro, toți bărbații sunt la fel: el a omorât-o!”
În familiile unde există certuri din pricina rudelor mai mult sau mai puțin apropiate, acuzarea a trecut de la inginerul Ciuley, adus acum în fața juraților, asupra surorii și cumnatului nefericitei Tita și argumentul sună aproape la fel cu cel de mai sus: “Soro, cumnată-su a omorât-o! N-a vrut să mă omoare și pe mine cumnată-meu, pentru datoria aia de cinci mii de lei pe care o uitasem?”
Întâmplarea a voit să stau de vorbă, într-o familie distinsă, în jurul unei mese de ceai cu unul din personagiile cele mai importante la descoperirea, anchetarea și cercetarea cauzelor crimei. lată concluziile, absolut imparțiale, la care a ajuns atunci numitul personagiu:
“Am renunțat de mult la pretenția de a mă conduce după logică, adică dupa concluziile mele logice, atunci când e vorba să judec purtarea oamenilor. Eu las faptele să vorbească singure: Nu le silesc sä vorbească mai mult, nu le mărginesc înțelesul, oricât ar fi de îngrozitor, de nenatural sau de necrezut.
În împrejurarea care ne preocupă, mi se pare că nu s-a descoperit niciun fapt care să vorbească precis, răspicat, neîndoielnic că inginerul Ciuley și-a otrăvit amanta. Presupunerile sunt numeroase, grave, unele uluitoare, dar nu e mai puțin adevărat că faptul cel mai neînsemnat lucru din viața unui om poate da loc la coincidențele cele mai neașteptate. Legea, după mine, nu are căderea să judece coincidențe sau concluzii, ci numai dovezile sigure, faptele în toată goliciunea lor, mai cu seamă când e vorba de un fapt atât de grav cum e o crimă și de o osândă atât de cumplită ca munca silnică la noi, spânzurătoarea, ghilotina sau scaunul electric aiurea.
Cred că inginerul Ciuley poate fi acuzat; dar poate fi osândit?…
Pun întrebarea, dar mă feresc să răspund, deoarece va fi judecat nu numai de oameni de legi, ci și de jurați, deci de sentimente și rațiuni individuale.
Dar numai inginerul Ciuley poate fi acuzat?
Fără ca în seama soților Gregorian, sora și cumnatul victimei, să existe coincidențe atât de grave ca cele care apasă asupra inginerului Ciuley, există totuși presupuneri pe care le poate justifica o minte normală în chip foarte firesc. Dacă facem să intervină caracterul cu deosebire pasional, nervos, al familiei victimei, bănuielile care cad asupra soților Gregorian ar putea fi și mai grave. “Nu m-aș mira, a încheiat importantul personagiu, ca la Curtea cu juri să asistăm la acuzații reciproce: lnginerul Ciuley să acuze familia, care ar fi râvnit la averea victimei și familia să acuze pe Ciuley, care fusese părăsit de amantä!”
Lucrurile s-au petrecut întocmai; profeția s-a adeverit și într-una din ședințe procurorul a fost silit să evacueze sala, din pricina pasiunilor contradictorii dezlănțuite în timpul dezbaterilor.
Pentru cei care urmăresc acest proces – desfășurarea uneia din înfățișările cele mai comune, mai triviale mai tragice ale vietii noastre sociale – acuzarea dintr-o parte sau alta sau chiar o condamnare nu mai mulțumesc. Oricine ar fi condamnat sau oricine ar fi achitat în acest proces, în care au intervenit elemente ce depășesc psihologia, voința sau actele unui ins oarecare, soluția va împăca poate instinctul nostru de dreptate, nu însă și constiința.
Se pare că victima e uitată aproape cu desăvârșire în acest proces de imoralitate, poate tocmai pentru că e victimă. (…)
Tita Cristescu putea fi fericită în toate felurile. Avusese succese în teatru, unde forța temperamentului ei găsea expresia cea mai nobilă. Câțiva bărbați ar fi fost bucuroși să-i întemeieze un cămin. Nu-i lipsea nici cultura, nici inteligența și ar fi putut cuceri un loc de cinste în cercurile cele mai subtile ale Capitalei. N-au fost de ajuns toate aceste tezaure pe care i le dăruise natura. Setea ei era nesfârșită, exasperată, după avere, după voluptate, după toate nimicurile orgoliului femeiesc, multe bijuterii, mulți amanți. Dacă ar fi căzut victima unei răzbunări de o potență egală cu farmecul ei rău întrebuințat, care ar fi fost sfârșitul Titei Cristescu?…
Cu siguranță o moarte la fel de catastrofală cum ne arata povestea vieții atâtor Tite tot atât de frumoase, tot atât de nesățioase, dacă nu prin otravă, în orice caz sub gloanțele de revolver ale unei rivale sau ale propriei ei mâini, în spasmurile unei disperäri sau dezamăgiri.
Desfășurarea procesului
25 septembrie 1936: Ședința se deschide la orele 2, când își face apariția curtea, formată din dl. președinte Florin Foișoreanu, judecători asesori N. Istrate și I. Manea. Fotoliul ministerului public este ocupat de domnul procuror Benedict Stoenescu.
S-au prezentat un număr suficient de jurați astfel că din această parte nu este nicio primejdie ca procesul să fie amânat.
Acuzatul, inginerul Ciuley (care se află de mult liberat pe o cauțiune materială de 500.000 lei de către Camera de acuzare) ia loc în boxă. Apărătorii acestuia, în număr de patru, sunt de față. De asemenea și reprezentanții părții civile, în frunte cu dl. avocat Valjean. Duelul se anunță interesant între cele două părți beligerante.
Domnul președinte Foișoreanu ia interogatorul sumar de identitate acuzatului și apoi dispune a se face apelul nominal al martorilor, al căror total se ridică la 180. În cursul strigării apelului, apărarea renunță la câteva zeci din ei.
Operațiile acestea preliminare continuă în momentul când punem ziarul sub presă. După clarificarea chestiunii martorilor, se va proceda la constituirea comisiunii juraților, prin tragere la sorți, de către dl președinte și apoi se va păși la judecarea propriu-zisă a procesului prin citirea actului de acuzare, interogarea acuzatului, etc (20 septembrie 1936)
Pe 23 septembrie, inginerul Ciuley a făcut o lungă depoziție, povestind cum s-au petrecut faptele și terminând cu declarația că este nevinovat, n-a comis crima și nici nu înțelege pentru ce a fost desemnat de judecătorul de instrucție ca asasin. I s-au pus apoi acuzatului o serie de întrebări la care acesta a răspuns.
A fost apoi ascultat domnul Cristescu, tatăl victimei, constituit ca parte civilă. În zilele următoare a fost audiată Ana Cristescu, mama Titei, apoi doamna Gregorian, sora ei. Aceasta din urmă a oferit instanței o serie de detalii despre relația defunctei cu inginerul Ciuley. La un moment dat, femeia i-a strigat: “Bestie, criminal, asasin” și mai târziu, în culmea enervării, a insultat-o și pe soția lui, deși aceasta nu era prezentă în sală. Ședința a fost suspendată, dar incidentele au continuat între apărare și partea civilă. Doamna Gregorian a fost huiduită de public, procurorul a ordonat evacuarea sălii, iar dezbaterile au fost reluate a doua zi (Realitatea ilustrată, 25 septembrie 1936)
Unul din cele mai senzaționale procese pe care le-a judecat vreodată Curtea cu juri la noi a fost procesul inginerului Ciuley. Rar s-au dezlănțuit atâtea pasiuni, rar s-au făcut atâtea comentarii. Niciodată nu s-a întâmplat ca opinia publică să freamăte atât de mult și să aștepte cu atât de mare încordare o sentință. Sala Curții cu juri a fost asaltată în cele 12 zile cât a durat procesul de o asistență imensă. În ultima zi mai ales, când aveau să se întâlnească pledoariile maeștrilor apărării și acuzării și când apoi urma să se dea verdictul, Palatul de Justiție a trăit scene de felul acelora care se petrec la marile procese pasionale, la Paris sau la New-York. Femei, mai ales multe femei au asistat la această ultimă și palpitantă ședință.
Inginerul Ciuley a fost achitat… lar moartea Titei Cristescu va rămâne de-a pururi învăluită în mister.
Surse:
Revista Realitatea ilustrată și Ziarul Adevărul, 1936
Puteți citi și:
Tita Cristescu: misterul morții actriței
