Thomas Nast, creatorul lui Moș Crăciun, a murit de febră galbenă în Ecuador

Pentru că până în secolul al XIX-lea Crăciun era doar soțul cel rău al Crăciunesei, femeia cumsecade care a găzduit-o pe Fecioara Maria în staulul de vite, copiii își primeau cadourile de la Sfântul Nicolae, de la spiriduși sau magi, în funcție de țara în care locuiau.

Moș Crăciun, ca personaj cheie al sărbătorilor de iarnă, este mult mai tânăr decât Sărbătoarea Crăciunului și s-a născut în Statele Unite ale Americii, în anul 1862. Părintele noii imagini a lui Moș Crăciun a venit pe lume pe 27 septembrie 1840, într-un orășel german numit Landau, iar în copilărie a ajuns cu familia la New York, sperând la o viață mai bună în „Țara Făgăduinței“.

La 20 de ani, Thomas Nast a fost angajat ca desenator la revista americană „New York Illustrated News”, una dintre cele mai cunoscute ale epocii, iar din 1862 a început să lucreze pentru „Harper’s Weekly“. Devenit cunoscut datorită desenelor umoristice despre Războiul de Secesiune din 1861, în care susținea cauza Nordului. Nast l-a desenat prima oară pe Santa Claus într-o tabără de război, iar imaginea a rămas aproape neschimbată până astăzi.

Moșul, care purta peste veșminte și steagul american, împărțea cadouri soldaților, ilustratorul inspirându-se din tradiția populară a Europei Centrale, unde Nikolaus, Sfântul Nicolae, punea în ghetele copiilor câte un bănuț sau o nuielușă, după cât de ascultători fuseseră în timpul anului.

Acest Nikolaus avea însă o înfățișare aspră, ce inspira mai mult teamă micuților, iar succesul pe care l-a avut desenul blajinului Moș Crăciun al lui Nast a determinat redacția revistei să publice în fiecare an, în decembrie, desene cu Santa Claus, care devenise un fel de protector al yankeilor.

De-a lungul anilor, desenatorul „l-a făcut“ pe Moș Crăciun să îndeplinească dorințele copiilor, înzestrându-l cu o mulțime de calități magice. Simpaticul moș se furișa pe acoperișuri, cobora în case prin hornuri, vorbea cu copiii și căra saci grei cu jucării prin viscol și ninsoare.

În primul an de pace, în numărul de Crăciun al revistei, Thomas l-a desenat pe Moș Crăciun acasă, îmbrăcat cu tunică roșie și cizme, în timp ce se pregătea pentru noaptea de Crăciun.

În 1886, părintele lui Moș Crăciun a fost concediat de la revista „Harper’s Weekly“ pentru că ilustrațiile lui pe teme politice au intrat în conflict cu politica editorială a publicației și a ajuns să ducă o viață plină de umilințe și de sărăcie.

În 1890, Nast a publicat broșura „Thomas Nast’s Christmas Drawings for the Human Race” și a colaborat cu diverse publicații, printre care “Illustrated American”, dar nu a reușit să-și recapete popularitatea anterioară, pentru că modul său de a desena ajunsese să fie considerat învechit.

Câțiva ani mai tîrziu, mai exact în anul 1902, președintele Theodore Roosevelt, care în copilărie se delectase cu desenele lui umoristice, i-a întins o mână de ajutor, oferindu-i un post de consul în Ecuador. Thomas Nast a acceptat, dar soarta i-a jucat o nouă festă. La scurt timp după ce și-a luat în primire postul, în orașul Guayaquil a izbucnit o epidemie febra galbenă, iar proaspătul consul s-a îmbolnăvit și a murit în seara de 7 decembrie. Trupul său a fost repatriat în Statele Unite și a fost înmormântat în cimitirul Woodlawn din Bronx, New York.

Imaginea lui Santa Claus a fost adoptată ulterior de compania Coca-Cola, care l-a transformat pe personaj într-o vedetă incontestabilă a Sărbătorilor de iarnă. Spiridușii care aduceau cadouri copiilor cuminți au fost dați uitării, iar după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial au început să apară și moșii în carne și oase, care, în schimbul unui salariu, făceau publicitate în magazine.

Biserica l-a privit inițial cu răceală acest moș nou care îl înlocuise pe Sfântul Nicolae, astfel că prin anii ’40 s-au răspândit texte pentru desființarea „impostorului“, care pledau, în același timp, pentru o mai largă popularizare a tradiționalei slăviri a nașterii lui Iisus.

În anul 1951, Episcopia din Dijon a recurs chiar la măsuri drastice, arzându-l pe Moș Crăciun pe treptele Bisericii Sainte-Benique, în fața a 250 de copii, dar figura creată de Thomas Nast a ieșit în cele din urmă învingătoare, fiind astăzi cel mai îndrăgit personaj al sărbătorilor de iarnă.