În 1947, România rămăsese singura monarhie din Europa de est, dar țara se afla deja sub o puternică influență sovietică, iar abdicarea Regelui Mihai devenise primul obiectiv al comuniștilor de la București. După alegerile falsificate din 9 noiembrie 1946, aceștia obținuseră 80% din voturile exprimate și s-au concentrat imediat pe eliminarea din viața politică a partidelor tradiționale, în primul rând a Partidului Național Țărănesc și a Partidului Național Liberal, în timp ce partidele de stânga au fost forțate să se unească cu Partidul Comunist, formând Partidul Muncitoresc Român.
Pe 30 decembrie 1947, după ce dimineața, la ora 10.00, regele Mihai I a fost obligat să semneze actul de abdicare, comuniștii au proclamat instaurarea Republicii Populare Române.
Pentru a da o aparență de legalitate loviturii de stat, guvernul condus pe premierul Petru Groza a convocat în seara zilei de 30 decembrie 1947 o ședință a Adunării Deputaților, care urma să ia act de abdicarea Regelui Mihai și să hotărască înlăturarea monarhiei și proclamarea Republicii Populare Române. Parlamentul se afla însă în vacanță, deputații erau plecați în circumpscripții, deci nu s-ar fi putut forma un cvorum legal în acea zi pentru că nu exista nicio hotărâre oficială de convocare a unei sesiuni extraordinare.
Totuși, deputații care au putut ajunge în timp util s-au reunit sub președinția scriitorului Mihail Sadoveanu și, conform procesului-verbal, ședința a durat 45 de minute, nu s-a făcut apelul nominal al celor prezenți și nu s-a comunicat numărul deputaților din sală, dar au fost votate două legi care au fost publicate imediar în Monitorul Oficial: Legea No. 363 pentru constituirea statului român în Republica Populară Română și Legea No. 364 pentru numirea membrilor Prezidiumului Republicii Populare Române.
Din prezidiu făceau parte Ștefan Voitec, C. I. Parhon, Mihail Sadoveanu, Gh. C. Stere și Ion Niculi, cei ce vor exercita puterea executivă până la intrarea în vigoare a noii Constituții.
Noua constituție republicană a fost promulgată pe 13 aprilie 1948 și prevedea scoaterea în afara legii și pedepsirea oricărei asocieri care avea un „caracter fascist ori antidemocratic”, garanta libertatea presei, a cuvântului și cea de asociere, dar numai pentru „cei ce muncesc”.
Vă recomand:
Adevărul despre ziua abdicarii: Povestea Regelui (video)
Ziarul Scânteia a relatat pe larg despre noile transformări prin care urma să treacă țara. Puteți găsi în galeria foto de mai jos extrase din primele numere ale publicației comuniste din 1948.
