Bianca Maria Sforza s-a născut pe 5 aprilie 1472 la Pavia și a fost fiica cea mare a lui Galeazzo Maria Sforza, Duce de Milano, cu cea de-a doua lui soție, Bona de Savoia. Bunicii paterni au fost Francesco I Sforza și Bianca Maria Visconti, după numele căreia a fost botezată cea mică. Fetița a avut un frate mai mare, Gian Galeazzo Sforza, o soră, Anna Sforza, care a devenit prima soție a lui Alfonso I d’Este, Ducele de Ferrara, și o sora mai mare nelegitimă, Caterina Sforza, din relația tatălui ei cu Lucrezia Landriani.
În ianuarie 1474, când Bianca avea doar doi ani, a fost căsătorită formal cu un verișor primar, Filiberto I, Duce de Savoia, și a fost trimisă la curtea ducală de la Chambéry, dar tânărul a murit în primăvara anului 1482, lăsând-o văduvă la vârsta de zece ani, moment în care a fost trimisă înapoi la Milano. Pe 26 decembrie 1476, tatăl ei, despre care se știa că a comandat mai multe asasinate și că era un afemeiat lipsit de onoare, a fost ucis în interiorul bisericii Santo Stefano din Milano de trei oficiali de rang înalt de la curtea ducală.
Pe 31 iulie 1485, s-a anunțat logodna tinerei cu Ioan Corvin, fiul nelegitim al regelui Matei Corvin al Ungariei, mariajul prin procură a fost semnat pe 25 noiembrie 1487 și, potrivit termenilor contractului, Bianca urma să primească mai multe teritorii din Ungaria, dar, din cauza intrigilor reginei Beatrix, soția lui Corvin și membră a Casei de Aragon, căsătoria nu a mai avut loc. Mai târziu, în martie 1492, s-a luat în calcul o uniune cu regele Iacob al IV-lea al Scoției, însă și această idee a fost abandonată curând.
În sfârșit, pe 16 martie 1494, când ducesa avea 22 de ani, s-a căsătorit cu Maximilian I, care era cu 13 ani mai mare decât ea și devenise văduv după moartea tragică a primei lui soții, Maria de Burgundia.
Acest al doilea mariaj a fost aranjat de unchiul Biancăi, care dorea ca titlul său să fie confirmat de împărat, oferindu-i nepoatei, în schimb, o zestre impresionantă. Căsătoria celor doi a avut loc prin procură la Milano, organizarea fiindu-i încredințată lui Leonardo da Vinci, care lucra pentru duce încă din 1482. Mariajul cu Maximilian a fost însă unul nefericit.
Într-o scrisoare, Maximilian se plângea că fata este mai frumoasă ca prima lui soție, dar este “cu mult inferioară atât ca înțelepciune, cât și ca bun simț”, considerând-o needucată, prea vorbăreață, naivă, risipitoare și neglijentă. Bărbatul a preluat titlul de împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1508, dar relația conjugală nu s-a îmbunătățit, pentru că suverana nu a reușit să aducă pe lume niciun un copil, motiv pentru care, după un timp, a fost complet ignorată de puternicul suveran.
Bianca Maria Sforza a murit pe 31 decembrie 1510 la Innsbruck , la vârsta de 38 de ani, iar soțul ei nu numai că nu a participat la înmormântare, dar nu i-a ridicat nici măcar o piatră funerară.