Bianca Maria Sforza, potențiala mireasă a lui Ioan, fiul lui Matei Corvin al Ungariei

Bianca Maria Sforza

Bianca Maria Sforza s-a născut la Pavia la 5 aprilie 1472, fiind fiica cea mare a lui Galeazzo Maria Sforza, Duce de Milano, cu cea de-a doua soție, Bona de Savoia, cu care s-a căsătorit în 1468, la un an după decesul primei soții, Dorotea Gonzaga, cu care nu avusese copii.

Bunicii paterni ai Biancăi au fost Francesco I Sforza și Bianca Maria Visconti, după care a fost numită. Fetița a avut un frate mai mare, Gian Galeazzo Sforza, o soră mai mica, Anna Sforza, care va deveni prima soție a lui Alfonso I d’Este, Duce de Ferrara, și o sora mai mare nelegitimă, Caterina Sforza, din relația tatălui ei cu Lucrezia Landriani.

Când Bianca nu împlinise încă cinci ani, pe 26 decembrie 1476, tatăl ei, care avea o reputație proastă, fiind suspectat că a comandat mai multe assassinate și că era un afemeiat lipsit de onoare, care, după ce se plictisea de tinerele care îi erau aduse, le trimitea în paturile slujitorilor săi, a fost asasinat în interiorul bisericii Santo Stefano din Milano de trei oficiali de rang înalt de la curtea milaneză.

În ianuarie 1474, când copila avea doar doi ani, fusese căsătorită cu verișorul ei primar Filiberto I, Duce de Savoia, și a fost trimisă la curtea ducală de la Chambéry, dar acesta a murit în primăvara anului 1482, lăsând-o pe Bianca văduvă la vârsta de zece ani și fata a fost trimisă înapoi la Milano.

Ioan Corvin

Trei ani mai târziu, pe 31 iulie 1485, s-a anunțat logodna Biancăi cu Ioan Corvin, fiul nelegitim al regelui Matei Corvin al Ungariei. Prin această căsătorie, conducătorul Ungariei voia să asigure viitoarea moștenire a Ungariei și Boemiei pentru fiul său. Căsătoria prin procură a fost semnată în 25 noiembrie 1487, și potrivit termenilor contractului, Bianca a primit câteva teritorii ungurești, dar, din cauza intrigilor reginei Beatrix, soția lui Matei Corvin și membră a Casei de Aragon, căsătoria nu a avut loc niciodată. În martie 1492, s-a luat în calcul o căsătorie între Bianca și regele Iacob al IV-lea al Scoției, însă idea aceasta a fost abandonată curând.

blank
Maximilian I

În sfârșit, pe 16 martie 1494, când Bianca avea 22 de ani, s-a căsătorit cu Maximilian I, care era cu 13 ani mai mare decât ea și devenise văduv după moartea tragică a primei sale soții, Maria de Burgundia, care căzuse pe pe cal și murise după câteva zile la doar 25 de ani.

Acest al doilea mariaj a fost aranjat de unchiul ei, care dorea ca titlul său de duce de Milano să fie confirmat de împărat, orerindu-i, în schimb, o zestre impresionantă. Căsătoria celor doi a avut loc prin procură la Milano, organizarea fiindu-i încredințată lui Leonardo da Vinci, care lucra pentru ducele de Milano încă din 1482.

În iarna anului 1493, alaiul magnific de nuntă al Biancăi Maria a atras multă atenție în drumul său spre Austria. În ajunul Crăciunului, mireasa a ajuns la Innsbruck, dar Maximilian avea să sosească de-abia în martie și atunci va avea loc ceremonia religioasă, la biserica parohială Sfântul Iacob. Mariajul tinerei cu Maximilian a fost unul nefericit. El și-ar fi dorit să aibă copii, deși avea deja doi urmași din prima căsătorie, însă toate încercările cuplului au eșuat.

blankÎntr-o scrisoare trimisă ambasadorului ducelui de Milano, Maximilian se plânge că Bianca este la fel de frumoasă ca prima lui soție, totuși este “cu mult inferioară atât ca înțelepciune, cât și ca bun simț”.

Maximilian a preluat titlul de împărat al Sfântului Imperiu Roman în 1508, iar Bianca a devenit împărăteasă.

După doar doi ani Bianca Maria Sforza a murit la Innsbruck pe 31 decembrie 1510, la vârsta de 38 de ani, și a fost înmormântată la Stams.

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *