Cercetătoarea care a declanșat artificial ploaia în 1931. Experimentele astăzi uitate ale savantei romance Ștefania Mărăcineanu

Ştefania Mărăcineanu s-a născut pe 30 iunie 1882 la Bucureşti și a avut o copilărie nefericită, despre care nu a vrut să vorbească în public. În registrele de naștere este trecută ca fiica naturală a Sevastiei, „menajeră” și a fost înregistrată la Primăria Sectorului 1 – Galben. La vârsta de 10 ani fetița este înscrisă în foaia matricolă a clasei a IV-a primară a Azilului „Elena Doamna”, ca orfană.

A urmat apoi liceul în Bucureşti şi apoi a studiat la Facultatea de Ştiinţe Fizico-Chimice, pe care a absolvit-o în 1910. O vreme a fost profesoară la Şcoala Centrală, iar din 1922, cu ajutorul unei burse, tânăra a urmat cursurile de radioactivitate ţinute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris.

În 1924 Ștefania şi-a susţinut lucrarea de doctorat cu titlul Recherches sur la constante du polonium et sur la pénétration des substances radioactives dans les métaux la Universitate Sorbonne din Paris, apoi a rămas în continuare şase ani în Franța pentru a studia efectul radiaţiilor solare asupra substanţelor radioactive.

Pe când studia radioactivitatea poloniului, profesoara a observat că timpul de înjumătăţire al poloniului pare să depindă de materialul pe care este depozitată proba de poloniu. Explicaţia a fost că particulele alfa emise de poloniu ar transforma materialul substratului într-un element radioactiv.

 

În 1930 Ștefania Mărăcineanu s-a întors în România şi a devenit colaboratoarea profesorului Dimitrie Bungenţianu la Universitatea din Bucureşti, creând, cu mijloace proprii, primul Laborator de Radioactivitate din România.

Cu ajutorul profesorilor Bungenţianu şi Nicolae Vasilescu-Karpen, cel care a studiat și realizat pilele cunoscute sub denumirea de pile Karpen, care funcționeză folosind căldura din mediul ambiant, Ștefania Mărăcinneanu experimentează o metodă de declanşare a ploilor artificiale prin dispersarea de săruri radioactive în nori și studiază legătura dintre radioactivitate şi ploi, apoi relaţia dintre cutremure şi precipitaţii.

 

În 1931 românca a provocat prima ploaie artificială din lume, în timpul unui experiment realizat în Câmpia Bărăganului. A continuat apoi cercetările în Algeria, cu sprijinul Guvernului francez.

Ştefania Mărăcineanu s-a îmbolnăvit de cancer, provocat de iradierile la care s-a expus în timpul experimentelor ei şi a murit pe 15 august 1944, la vârsta de 62 de ani.

 

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *