HomeVizionarii“Ciuleandra”, primul film sonor în limba română

“Ciuleandra”, primul film sonor în limba română

Ciuleandra
DS TW

“Martin Berger, celebrul regizor german, a realizat, în sfârşit, un mare film românesc, sonor şi vorbitor, în două versiuni: germană şi română, după romanul „Ciuleandra” al lui Liviu Rebreanu.

Înfăptuirea acestui unic film sonor românesc întrece orice aşteptare atât prin tehnica superioară, jocul impecabil al artiştilor, cât şi prin regia nouă, care evidenţiază priceperea, gândul şi ochiul unui regizor de geniu. Cunoscuţii muzicanţi Will Meisel şi Arthur Gutmann au compus, splendid, o muzică adecvată acţiunii din film şi stărilor sufleteşti ale eroilor, realizându-se astfel, în ansamblu, o operă românească de necontestată şi universală valoare artistică.

carturesti.ro

Frământările psihologice ale eroului principal, Puiu Faranga, pe care cititorii romanului le-au pătruns numai cu gândul în timpul lecturii, de data aceasta se vor oglindi în lumina feerică a ecranului, mult mai pronunţate…

Puiu Faranga, fiul unui boier de viţă, se căsătoreşte, după îndemnul părinţilor, cu o tânără ţărancă, Mădălina, pe care, în urma unui adânc sbucium sufletesc, o ucide, fără să-şi dea seama de ce.

Bătrânul Faranga, părintele îndurerat, pentru ca justiţia să nu claseze pe fiul său în rândul criminalilor comuni, îl declară nebun şi îl internează într-un ospiciu, unde Puiu, fără să fi fost alienat înainte, înnebuneşte acum cu adevărat.

Ciuleandra

Acesta ar fi în câteva cuvinte, subiectul romanului după care s-a făcut scenariul filmului. Bineînţeles că acţiunea din film e mult mai intensificată; regizorul Berger a creat noi personagii, care nu figurează în roman. Aceste personagii dau o dezvoltare deosebită vieţii din film şi conflictele sufleteşti se multiplică într-un cadru şi un ritm de adevărată artă.

fashiondays.ro

Toate exterioarele au fost luate în cele mai pitoreşti regiuni ale ţării noastre, conţinând dansuri, cântece şi splendidele costume naţionale româneşti.

În versiunea românească, rolul lui Puiu Faranga este interpretat de cunoscutul artist de la Teatrul Naţional N. Balțățeanu, care a ştiut să trăiască sufleteşte un rol pe cât de greu, pe atât de interesant. Domnul Bălțățeanu, incontestabil, este un real talent al scenei noastre naţionale. El s-a dovedit şi un valoros star de cinema. Jeanna Popovici-Voina şi Elvira Godeanu au dat dovadă de mari calităţi pe ecran. În versiunea germană, rolurile principale sunt deţinute de Hans Stilve şi Maly Delschaft.

Elvira Godeanu în Ciuleandra
Elvira Godeanu în Ciuleandra

„Ciuleandra” este filmul cu care cinematograful românesc intră în ritmul universal al artei cinematografice.

Scenariul reproduce colţuri din frumosul peisagiu românesc. Conacul unei moşii boiereşti, lanuri de grâu, marea la Constanţa, terasele Cazinoului, localuri de noapte din Capitală, iată locurile unde se plimbă acţiunea.

Pentru prima oară graiul românesc răsună pe ecran. Este o bucurie pentru spectator. Muzica românească, hora, voioşia ţăranilor, costumul naţional, iată atâtea lucruri care se pot vedea în “Ciuleandra”.

Domnişoara Elvira Godeanu, în rolul Anitei, a dovedit calităţi admirabile care, bine exploatate, ar putea furniza ecranului internaţional o vedetă autentică.

O frumoasă revelaţie este domnul Sireteanu, în rolul părintelui Ursu. Domnul N. Bălțăţeanu, în rolul Iui Puiu, d. Petre Sturza în cel al boierului, doamna Jeana Popovici-Voina în rolul Mădălinei s-au achitat conştiincios de misiune.

Șlagărul filmului, intitulat «Revino, iubire», a fost compus de Six Sabiano, pe un text de Ion Pribeagu, cântat de studentul Coste. Muzica este în mare parte românească. Având imaginea peisagiului românesc, neînchipuit de frumos, de îmbătător şi de impresionant, publicul are prilejul să audă frumoasele doine cântate în liniştea profundă a înseratului de ţărani trişti şi visători.

Ciuleandra

Sunt însă şi cântece de veselie, de exuberanţă, când în ritmul drăcesc al muzicii cântate de lăutari, ţăranii dansează. Hora cu tipurile ei diferite, cu veselia care domneşte acolo, cu chiotele şi atmosfera ei de sănătate, a fost frumos realizată.

“Ciuleandra” a arătat că ţara noastră are peisagii minunate, elemente de viaţă admirabile și că întemeierea unei industrii naţionale cinematografice a devenit absolut necesară”.

Proiecția filmului în cinematografele românești nu a fost însă lipsită de controverse:

“Reprezentarea primului film sonor în limba românească, Ciuleandra, a provocat o interesantă discuţie. În unele ziare filmul a fost atacat cu vehemenţă şi s-a cerut chiar ca autorităţile care au subvenţionat înscenarea acestui film să spună ce sume au investit în el.

Lămuririle s-au produs şi s-a văzut că suma ce s-a dat este neînsemnată faţă de capitalul investit în această înscenare. Rămâne în discuţie opera realizată după romanul domnului Rebreanu. Filmul „Ciuleandra” care rulează în cinematografele noastre este primul film sonor realizat la noi. Ce aspră critică se poate aduce acestei realizări? Că nu corespunde aşteptărilor. Dar câte din începuturile care se fac în toată lumea corespund aşteptărilor?

Ciuleandra

Încercarea unei înfăptuiri artistice în care se investesc sume fabuloase, oricât de slabe ar fi, merită o încurajare. Campania deslănţuită însă împotriva filmului „Ciuleandra” este atât de pătimaşă, încât, când este pătimaşă, e lipsită şi de seriozitate.

Se spune, de pildă, că unul dintre eroi, fiind un beţiv, filmul ne prezintă în ochii străinătăţii ca pe un popor de beţivi. După această concepţie, un film care vine din Germania şi are printre eroi un epileptic prezintă poporul german ca un popor de epileptici?

Dar închipuiţi-vă că acest beţiv nu exista în film, era să creadă lumea că în ţara noastră nu bea nimeni?

Un roman, ca şi un film, amestecă în acţiunea lor personagii diverse cu calităţi şi cu viţii diferite, aşa cum trăiesc şi cum i-a creat viaţa.

Unii au mers chiar atât de departe încât acuză pe cei care au realizat filmul că au pus în el boi slabi, când puteau să pună boi graşi…

Este ciudat cum o încercare atât de lăudabilă de a crea şi la noi o industrie a filmului, în loc să găsească un pic de încurajare, deslănţuie atâta patimă.

Ciuleandra

S-a văzut tot ce nu există în film şi s-a spus ce nu trebuia să se spună, dar nimeni n-a avut un cuvânt de laudă pentru peisagiile minunate, pentru atâtea hore frumos realizate, pentru atâtea lucruri pitoreşti adunate de prin toate colţurile ţării şi pentru minunatele noastre doine redate în chip atât de admirabil.

Dar toate acestea n-au nici o importanţă. După ce patimele se vor potoli, chiar cei care au criticat pe nedrept vor judeca altfel”.

 

Surse:

Dimineața, Ilustrațiunea Română, Realitatea Ilustrată, Rampa, 1930

DS TW
No comments

leave a comment