Curtezana Marion Delorme și-a înscenat moartea ca să scape de eșafod

Fiică a președintui trezoreriei Franței din regiunea Champagne-Ardenne, Marion s-a născut pe 3 octombrie 1613 într-un castel și și-a petrecut copilăria pe moșia familiei, primind educație particulară de cea mai bună calitate. Când a mai crescut puțin, l-a cunoscut pe poetul Jacques Vallee des Barreaux, adept al filosofiei epicuriane, care a inițiat-o în tainele plăcerilor fizice devenind primul ei amant.
Marion l-a părăsit fără regrete pe cunoscutul poet și a ajuns în brațele marchizului de Cinq-Mars, Henri Coiffier de Ruze d’Effiat. Despre acest marchiz se știa în epocă că era, încă din adolescență, protejatul cardinalului Richelieu care l-a introdus la curtea regelui Ludovic al XIII-lea, supranumit cel Drept. Regele l-a primit foarte bine pe tânărul marchiz, iar acesta se afla mereu în preajma sa, fiindcă primise titlul de grande-maitre al garderobei regale. Nu după mult timp, Cinq-Mars a început să comploteze împotriva regelui și a binefăcătorului său, premierul Richelieu. Planul lui era să-l asasineze pe cardinal, să semneze pacea cu spaniolii și să facă un schimb reciproc de teritorii. Corespondența secretă a marchizului cu conspiratorii spanioli a fost însă interceptată de agenții lui Richelieu. Văzându-se trădați chiar de către cel pe care îl protejau, regele Ludovic al XIII-lea si Richelieu au decis, fără prea mari discuții, să-l decapiteze pe Cinq Mars. Ultimele cuvinte pe care le-a spus pe eșafod au fost: “Dumnezeule! Ce se întâmplă cu lumea asta?”
Când Marion îl cunoscuse pe Cinq Mars, acesta era într-un moment de mare succes al carierei lui. Așa că tânăra n-a stat prea mult pe gânduri și l-a urmat pe tânărul marchiz la Paris, unde se spune că s-au căsătorit în secret.
Marion și-a deschis un salon în Marais, Place Royale, iar locul a devenit, rapid, unul dintre centrele de atracție ale elegantei societăți pariziene. Aici și-a definitivat lecțiile extrem de sofisticate pentru a deveni o curtezană apreciată la curtea regală.
blankDupă execuția protectorului ei, frumoasa Marion și-a continuat cariera de amantă celebră. Printre iubiții și binefăcătorii ei s-au numărat Charles de St. Evremond, Georges Villiers, al doilea duce de Buchingham, Luis al II-lea de Bourbon, Prințul de Conde și chiar Cardinalul Richelieu.
În timpul Frondelor, salonul lui Marion a devenit locul de întâlnire al susținătorilor regelui. Se spune că Mazarin, cardinalul devenit prim-ministru după moartea lui Richelieu, și-a trimis oamenii să o aresteze în 1650. Dar aceștia nu au mai avut pe cine să rețină pentru că frumoasa curtezană a murit subit la doar 36 de ani, după ce ar fi luat o doză mare de antimoniu. Cel mai probabil, dacă ar fi reușit să o aresteze, Marion ar fi sfârșit condamnată la moarte prin tăierea capului.
Surse literare aduc însă alte componente poveștii. Se spune că, speriată de perspectiva arestării, Marion a decis să-și însceneze o ieșire dramatică din scenă. S-a prefăcut moartă, iar oamenii lui Mazarin n-au îndrăznit să verifice adevărul și au raportat, pur și simplu, că celebra curtezană a murit. Două zile mai târziu, Marion s-ar fi uitat de după draperiile de la dormitorul ei cum iese pe ușa casei sicriul pe care aranjase ca fidelii săi să îl aducă pentru ca scena morții să fie cât mai credibilă. A rămas în folclorul parizian o poezioară pe care se spune că a compus-o în acea zi chiar ea: “Am asistat la înmormântarea mea / Preotul amant mi-era / Vai! Ce-am mai râs!”
După ce a depășit acest moment periculos, care este și astăzi controversat, se spune că Marion s-a căsătorit cu un lord englez și a șters orice urmă a vieții sale de curtezană. O altă sursă vorbește despre bătrânețea fostei frumuseți a Parisului care a ajuns să moară săracă și bolnavă, la aproape 90 de ani.

 

Galerie foto:

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *