Jane a fost fiica lui Sir John Seymour și a lui Margery Wentworth și s-a născut cel mai probabil la Wulfhall, Wiltshire. Data nașterii nu este cunoscută, dar cele mai multe surse indică anului 1508. Prin bunicul matern se pare că a fost descendentă a fiului regelui Edward al III-lea, primul duce de Clarence și, în acest fel, ea și regele Henric al VIII-lea erau veri de gradul al V-lea. Jane nu era la fel de bine educată ca primele două soții ale lui Henric, Caterina de Aragon și Anne Boleyn, dar știa să citească și să scrie și era expertă în treburile gospodărești.
Tânăra devenise în 1532 domnișoara de onoare a reginei Caterina și probabil a continuat să o slujească și pe regina Anne. Prima mărturie a interesului suveranului pentru ea a fost datată în februarie 1536, cu aproximativ trei luni înainte de execuția Annei Boleyn.
Henric al VIII-lea s-a logodit cu Jane, care era foarte apreciată pentru firea ei blândă și pașnică, pe 20 mai 1536, la doar o zi după execuția suveranei precedente, căsătorindu-se la Palatul Whitehall din Londra pe 30 mai. Simpatia ei fățișă pentru detronata Caterina de Aragon și pentru fiica acesteia, Mary, au făcut-o populară printre oamenii obișnuiți și printre curtenii suveranului. Această nouă soție, care era de statură medie și avea o față foarte palidă, nu a fost niciodată încoronată, din cauza unei epidemii care izbucnise la Londra exact în perioada în care urma să aibă loc ceremonia. Oricum, regele Henric era reticent în privința încoronării înainte ca ea să-și fi îndeplinit datoria de a-i oferi un moștenitor de sex masculin, așa că nu a existat nicio grabă în privința organizării festivităților.
Jane era strictă și formală, distracțiile, petrecerile și extravaganța care caracterizaseră curtea regală în timpul domniei Annei fiind înlocuite de o cu totul altă viziune. De exemplu, tânăra a interzis moda franceză pe care regina Boleyn o introdusese și, din punct de vedere politic, se pare că a fost conservatoare. Motto-ul ei a fost “Legat să asculte și să slujească”, a depus multe eforturi pentru a îndulci relația lui Mary cu tatăl ei și, deși nu a reușit să îl convingă pe suveran să o reintroducă în linia de succesiune, a reușit să îl împace cu fiica sa, iar aceasta i-a fost recunoscătoare pentru stăruință.
În ianuarie 1537, Jane a rămas însărcinată și în această perioadă singurele ei pofte au fost prepelițele la cuptor, pe care regele le comanda vânătorilor din Calais și din Flandra.
În timpul verii, Jane Seymour nu a avut niciun angajament public și a dus o viață relativ liniștită, fiind consultată de medicii regali și de cele mai iscusite moașe din regat. A intrat în travaliu și a dat naștere singurului moștenitor de sex masculin al lui Henric al VIII-lea, viitorul rege Edward al VI-lea, pe 12 octombrie 1537, la Hampton Court Palace. Copilul a fost botezat pe 15 octombrie 1537, fără ca mama să participle la ceremonie, așa cum era obiceiul, dar ambele surori ale bebelușului regal, Mary și Elizabeth, au fost prezente și au purtat trena lui Edward în timpul evenimentului.
Travaliul lui Jane a fost dificil, a durat două zile și trei nopți, pentru că copilul nu era bine poziționat și, imediat după botez, a devenit clar că starea mamei era foarte gravă. Regina a murit pe 24 octombrie 1537 la Hampton Court Palace, probabil din cauza unei infecții provocate de placenta pe care nu o expulzase sau din cauza febrei puerperale cauzate de o infecție bacteriană contractată în timpul nașterii.
Jane Seymour a fost înmormântată pe 12 noiembrie 1537 în Capela St. George de la castelul Windsor, iar după moartea ei Henric a purtat doliu timp de trei luni. S-a recăsătorit cu Anne de Cleves doi ani mai târziu, deși negocierile începuseră relativ repede. Istoricii consideră că această a treia regină a fost soția favorită a lui Henric, pentru că a fost singura care i-a oferit un fiu, iar când regele a murit, în 1547, a fost înmormântat alături de ea.
