Principesa Mărioara a României, devenită regina Maria a Iugoslaviei: dramele unui destin regal

Principesa Mărioara s-a născut pe 6 ianuarie 1900, la Castelul Friedenstein din Gotha, fiind a treia născută dintre cei șase copii ai Reginei Maria și Regelui Ferdinand al României. Întâmplător, în acea perioadă la opera din Gotha se prezenta creația compozitorului francez Ambroise Thomas, “Mignon”, o operă comică în trei acte bazată pe o povestire a lui Goethe, care a inspirat diminutivul de alint al micuței principese.

Mărioara își petrece copilăria la Palatul Cotroceni, reabilitat de Regele Carol I și dăruit lui Ferdinand și Mariei și la Castelul Pelișor. Cel mai apropiat dintre frații ei va fi Nicolae, fratele ei mai mic. Copiii vor fi educați de părintele Mazarie la religie, de Vasile Păun la limba română, domnișoara Păun la limba franceză și Nicolae Iorga la istorie. Pregătirea la muzică le-a oferit-o George Enescu.

Principesa Mărioara avea deja 16 ani când fratele ei cel mic, ultimul născut al Reginei Maria, Principele Mircea, a murit, iar decesul a afectat-o foarte mult. În timpul refugiului familiei regale la Iași, Mărioara o însoțea adesea pe mama ei în activitățile de caritate, îngrijind soldații răniți în timpul războiului. După război, înblank 1919, principesa a studiat pentru un an la școala de fete Heathfield din Ascot, acolo unde mai târziu va învăța și Principesa Ileana.

Regina Maria l-a cunoscut într-una dintre călătoriile ei la Paris pe Alexandru al Serbiei și, plăcându-l mult pe tânăr, i-a venit ideea unei căsătorii a fiicei sale mijlocii cu el, deși acesta nu făcea parte dintr-o dinastie cu mare vechime. În ziua de Crăciun a anului 192, la blankCastelul Peleș, s-a oficiat logodna dintre Alexandru, noul rege al Iugoslaviei, și principesa Mărioara. Ceremonia religioasă a logodnei a avut loc pe 20 februarie 1922, la Palatul Cotroceni, iar pe 21 februarie seara s-a organizat dineul de gală.

La scurt timp după sosirea în Serbia, Mignon a început să învețe limba sârbă și să ia lecții de istorie. Cuplul a avut trei băieți – Prințul Petru, Prințul Tomislav și Prințulblank Andrei. Pe 8 octombrie 1934, regele Alexandru a fost asasinat în timp ce se afla într-o vizită de stat în Franța, în portul Marsilia.

Astfel Mărioara a devenit regina mamă a Iugoslaviei, iar fiul ei cel mare a devenit rege sub numele de Petru al II-lea al Iugoslaviei, ultimul suveran iugoslav. În momentul deschiderii testamentului blankdefunctului rege Alexandru s-a constatat că fostul monarh încredințase regența nu Mărioarei, soția sa, ci vărului său, prințul Pavle Karadordevici, fiul lui Arsenjie, fratele tatălui său, Petru I. În martie 1941, regele Petru, ajuns la vârsta de 17 ani, a fost proclamat major, și a participat la o lovitură de stat susținută de britanici, dar curând Serbia avea să fie într-o situație politico-militară extrem de complicată, iar familia regală a plecat în exil.blank

Ajuns la Londra, în 1944, tânărul rege Petru a decis să se căsătorească cu Alexandra a Greciei și nu s-a mai întors niciodată în Serbia pentru că monarhia fusese abolită prin referendum, deși el refuzase să abdice.

blankRegina mamă Mărioara a murit în exil la Londra, pe 22 iunie 1961, la vârsta de 61 de ani, și a fost înmormântată la “Royal Burial Ground”. În 2013 a fost reînhumată la Mausoleul Regal Oplenac de lângă Belgrad, acolo unde se afla din 1934 soțul ei, Regele Alexandru I al Iugoslaviei.

 

 

 

 

 

Galerie foto:

Alte articole

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *