Prințul Henric, Duce de Cumberland și Strathearn, s-a născut pe 7 noiembrie 1745 la Casa Leicester din Londra, fiind fiul lui Frederic, Prințul de Wales, și nepot al regelui George al II-lea. Copilul a fost botezat la Casa Leicester douăzeci și trei de zile mai târziu, iar în octombrie 1766, chiar înainte de a împlini douăzeci și unu de ani, a fost numit Duce de Cumberland și Strathearn și Conte de Dublin. După un an, pe 4 martie 1767, Ducele de Cumberland s-ar fi căsătorit în secret cu Olive Wilmot, o femeie obișnuită cu care se pare că a avut un copil, o fetiță botezată tot Olivia. Paternitatea ducelui nu a fost niciodată dovedită, iar când copila și-a declarat identitatea, a fost acuzată că a falsificat dovezile nașterii sale.
În ciuda faptului că nu a fost niciodată recunoscută oficial, Olivia, care va deveni pictoriță, și-a asumat titlul de “Prințesa Olivia de Cumberland”. Printre amantele lui Henric Cumberland s-a aflat și actrița Ann Elliot, pe care ducele a instalat-o într-o casă din Soho și cu care a avut o relație controverstă, până când femeia a murit, în 1769. În același an, nepotul regal a fost dat în judecată de lordul Grosvenor pentru “conversație criminală”, adică adulter, după ce a fost descoperit în flagrant delict cu Lady Grosvenor. Lordul a câștigat procesul și a primit daune de 13.000 de lire sterline, echivalentul a 1.820.000 de lire sterline astăzi.
Pe 2 octombrie 1771 ducele s-a căsătorit cu Anne Horton, fiica deputatului britanic Simon Luttrell, care se afla la al doilea mariaj și era considerată una dintre marile frumuseți ale epocii. Căsătoria a provocat un scandal la curtea regală și a dus la ruperea relațiilor dintre regele George al III-lea, unchiul lui Henric, care devenise suveran, și nepotul său aventurier. Din cauza acestei uniuni nepotrivite, Parlamentul britanic a promovat Legea căsătoriilor regale din 1772, care interzicea oricărui descendent al regelui George al II-lea să se căsătorească fără permisiunea monarhului. Actul a fost abrogat ca urmare a Acordului de la Perth din 2011.
În temeiul Legii de succesiune din 2013, doar primele șase persoane din linia succesorală au nevoie de permisiune pentru e a se căsători dacă ei și descendenții lor decid să rămână în linia de moștenire la tron.
În 1775, Ducele a înființat Flota Cumberland, care va deveni mai târziu Royal Thames Yacht Club și a avut un rol esențial în dezvoltarea orașului Brighton care a devenit o stațiune turistică foarte populară. Prințul Henric de Cumberland a murit la Londra la 18 septembrie 1790, la vârsta de 44 de ani, iar văduva sa a murit în 1808.
