Umbrele vieții Sarei Braun, prima femeie de afaceri din Chile. Acțiunile ei filantropice, aproape distruse de acuzația de genocid împotriva poporului Selk’nam

Sara Braun s-a născut pe 17 decembrie 1862 în Letonia, fiind cel mai mare dintre copiii Sofíei Hamburger și ai fierarului Elías Braun, de origine evreiască.

Amenințată cu persecuția, familia s-a mutat în străinătate, mai întâi în Europa și apoi la Buenos Aires, în Argentina, în 1872, dar, neputându-și găsi un loc de muncă stabil, părinții au călătorit între Paraguay și Argentina. La acea vreme, Guillermo Blest Gana, un diplomat chilian, căuta oameni dornici să se mute în regiunea Magallanes cunoscută acum ca Punta Arenas. În februarie 1874, alăturându-se altor 46 de imigranți, părinții și cei șapte copii au mers în Chile, la momentul când Sara avea 12 ani.

Copila a fost înscrisă la școala publică din Magallanes și și-a ajutat părinții la creșterea fraților mai mici. Familia s-a integrat în societatea orașului și așa l-au întâlnit pe José Nogueira, un magnat portughez al transportului maritim. Tatăl fetiței i-a câștigat încrederea lui Nogueira și a fost angajat să-i supravegheze depozitul naval, iar Sara l-a ajutat în munca sa.

La mijlocul anilor 1880, Nogueira devenise unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din zonă și a cerut-o de soție pe tânără. Cuplul s-a căsătorit în 1887, când Noguiera avea 42 de ani, iar Sara, 24. Împreună cu noua sa soție omul de afaceri a decis să-și extindă afacerile în zonele sudice imlicându-se în agricultură, dar a murit înainte ca acest lucru să fie pe deplin realizat. În aprilie 1889, Nogueira  reușise să obțină un contract de închiriere de la guvern pentru 180.000 de hectare de teren, iar șapte luni mai târziu, cumnatul lui, Mauricio Braun, a închiriat încă 170.000 de hectare.

În anul următor, Nogueira a obținut, împreună cu Mauricio, un contract de închiriere pe 20 de ani pentru încă 1.009.000 de hectare de la administrația președintelui José Manuel Balmaceda, cu condiția să înființeze o asociație de afaceri chiliană pentru a implementa proiectul. În total, contractele de închiriere i-au adus omului de afaceri controlul asupra unei treimi din cele 3.000.000 de hectare de teren disponibile în Tierra del Fuego, dar Nogueira a murit în 1893 și Sara a început să preia treptat conducerea tuturor întreprinderilor sale, cu ajutorul fraților ei, Mauricio și Oscar, devenind prima femeie de afaceri din istoria țării. Inițial, uriașa ei companie s-a angajat în creșterea ovinelor și în vânzarea la licitație a animalelor și a terenurilor. Pe lângă contractele de închiriere a terenurilor din Patagonia, Sara a moștenit și alte afaceri în domeniul industrial și al transportului maritim.

Dezvoltarea industriei ovinelor de către Societatea din Patagonia a dus la strămutatarea localnicilor de pe terenuri, au început să fie construte garduri care erau adevărate obstacole pentru viața nomadă a poporului Selk’nam și, confruntându-se cu foametea, oamenii au început să fure animale. Societatea de Exploatare a cerut și a primit permisiunea guvernului chilian să elimine populația indigenă din zonă, iar tribul Selk’nam a fost aproape exterminat.

În 1895, Sara Braun l-a angajat pe Numa Mayer, un arhitect francez, să-i construiască un conac în Magallanes, superba sa reședință fiind dotată cu o seră mare, un portic cu coloane, iar interiorul a fost decorat cu mobilier european de cea mai bună calitate.

În 1901, femeia de afaceri s-a căsătorit cu Leoncio Valenzuela Crespo, contraamiral în Marina Chiliană și membru al Consiliului societății de exploatare, dar mariajul a s-a dovedit a fi un eșec și cei doi au divorțat în 1929.

Până în 1905, Societatea de Exploatare se extinsese pe teritoriul vecin din Patagonia Argentiniană, iar expansiunea a determinat-o pe Sara să fondeze Sociedad Anónima Ganadera y Comercial Sara Braun, dedicată gestionării portului Estancia Pecket.

După Primul Război Mondial, în noul context politic internațional, Sara s-a temut că angajații ei se vor revolta cerând o viață mai bună, așa că a început să le ofere locuințe de serviciu și în unele cazuri le-au permis lucrătorilor să locuiască cu familiile lor și le-a oferit alocații pentru hrană și lemne.

Sara s-a implicat în diverse activități caritabile, finanțând orfelinatul din Punta Arene, Crucea Roșie Chiliană, acțiunea Picătura de Lapte, Liga Doamnelor Catolice, a devenit patroana Companiei a Șasea de Pompieri și a donat teren pentru construirea mai multor școli. Pe 7 iunie 1930, femeia a devenit cetățean al statului Chile și s-a mutat la Viña del Mar.

În semn de recunoștință, administrația orașului Punta Arenas a numit-o Binefăcătoare Publica în 1945. Ultima ei apariție a avut loc în 1948, când a donat orașului o clădire pentru Crucea Roșie. La acel moment, ea era deja bolnavă, așa că fratele ei, Mauricio, a trebuit să țină discursul în locul său. În ultimii ani ai vieții, Sara Braun a fost îngrijită de nepoata ei, Fanny Gazitúa. A murit în casa ei din Viña del Mar pe 22 aprilie 1955, la vârsta de 92 de ani, și a fost înmormântată în cimitirul Din Punta Arenas, cu funeralii fastuoase organizate de municipalitate.

Pentru că nu a avut copii, ea și-a lăsat uriașa avere fratelui săi, Juan Braun, nepoatelor și nepoților ei și peste 15.000 de acțiuni de la Societatea de Exploatare prietenilor, servitorilor și cunoștințelor. De asemenea, a lăsat donații în acțiuni pentru diferite organizații de caritate la care contribuise încă din timpul vieții, precum sanatoriul San Juan de Dios din Viña del Mar, Spitalul de Copii din Valparaíso și azilul familiei sacre din Punta Arenas.

Cercetări recente arată însă că familia Braun și partenerii lor de afaceri ar fi fost implicați în genocidul poporului Selk’nam, unul dintre cele trei mari triburi indigene care populau Tierra del Fuego din America de Sud. Genocidul s-a întins pe o perioadă cuprinsă între zece și cincisprezece ani, iar tribul Selk’nam, care trăia într-o viață seminomadă, a ajuns de la o populație estimată de 4.000 de oameni la 500 de supraviețuitori.

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *