HomeEroii României moderneVizionarul Ionel Brătianu, premierul Unirii de la 1918

Vizionarul Ionel Brătianu, premierul Unirii de la 1918

Ion I. C. Brătianu s-a născut pe 20 august 1864 la moșia Florica, în județul Argeș, fiind fiul cel mare al liderului liberal Ion C. Brătianu și al Piei Brătianu și frate al politicienilor Vintilă și Dinu Brătianu.

După ce și-a susținut bacalaureatul la Colegiul Sf. Sava din București, în 1882, Ionek a făcut stagiul militar în termen de șase luni, obținând gradul de sublocotenent în cadrul Regimentului 2 Artilerie și, în paralel, a frecventat cursurile Școlii de Poduri și Șosele. În vara anului 1883 a plecat la Paris pentru completarea studiilor, a urmat clasa de matematici speciale la Școala preparatorie Saint-Barbe, a fost auditor extern al cursurilor Școlii Politehnice și a studiat apoi la Școala de Poduri și Șosele, obținânf în 1889 diploma de inginer.

“Ionel avea un talent deosebit pentru toate studiile, dezvoltat de profesori eminenţi. La matematici, când bietul d. Alecu Borănescu se încurca la o problemă sau o teoremă, zicea: „Să iasă Brătianu şi s-o dezlege“. La soluţiunea dată, adăuga, ca să aibă aerul de- a fi glumit: „Toţi matematicienii mari încep cu B: Bertrand, Briot, Biot, Borănescu, poate într-o zi şi Brătianu?“ La litere scria şi interpreta cu brio, şi elocuţiunea îi era aşa de elegantă, încât mama zicea tatei râzând: „Pe Ionel să-l facem avocat, ne scoate sărăcia din casă“. Tata însă răspundea: „Este singura profesiune de la care îi opresc pe băieţii mei cu ameninţare de blestem şi de a le lua numele meu. Nici o conştiinţă nu rezistă la ispitele pledoariilor şi la controversele cauzelor. În Cameră, avocaţii mi-au amărât zilele îndestul“. Deci Ionel se destină ingineriei.

După ce-şi luă bacalaureatul, intră ca voluntar în Regimentul 2 artilerie şi, cum nu era ocupat la cazarmă decât dimineaţa de la 6 la 12, după- amiază se ducea la Şcoala de Poduri şi Şosele, admirabil organizată de G. Duca, unde cei mai buni profesori şi absolvenţi ai şcoalelor străine făceau cursuri”, mărturisea Sabina Cantacuzino, sora viitorului politician, în volumul său de memorii.

 

Întors în țară, Brătianu s-a căsătorit cu Maria (prințesa Maria Moruzi-Cuza, văduva lui Alexandru Al. Ioan Cuza, fiul domnitorului Cuza), cu care a avut un copil, pe viitorul istoric Gheorghe Brătianu, dar cuplul s-a despărțit în scurt timp.

În 1907 tânărul liberal s-a recăsătorit cu Eliza, fosta soție a conservatorului Alexandru Marghiloman și nepoată dinspre tată a ultimului domnitor al Țării Românești, Barbu Știrbei, care era cu șase ani mai tânără decât el.

Eliza Brătianu

 

Cariera politică a lui Ionel Brătianu, devenit în 1909 președinte al Partidului Național Liberal pentru o perioadă de 18 ani, a însemnat asumarea de cinci ori a demnității de prim-ministru al României, fiind în funcție între 9 ianuarie 1909 – 10 ianuarie 1911, 16 ianuarie 1914 – 9 februarie 1918, 14 decembrie 1918 – 1 octombrie 1919, 17 ianuarie 1922 – 30 martie 1926 și 22 iunie 1927 – 24 noiembrie 1927.

Premier în momentul intrării României în Primul Război Mondial, Brătianu a fost liderul țării în cele mai dificile momentele ale sale și inițial a fost șeful delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris. Politicianul a părăsit lucrările congresului în momentul în care negocierile au intrat în impas din pricina presiunilor partenerilor europeni. Includerea unor clauze privind comerţul exterior şi de tranzit, dar și referirea la faptul că „independenţa Regatului României nu a fost recunoscută decât sub anumite condiţiuni” au fost motivele pentru care Brătianu a protestat public, explicând că refuză categoric condiţiile şi limitările impuse doar statelor mici, nu şi marilor puteri.

De altfel, într-o scrisoare pe care i-a trimis-o generalui Henri Berthelot, liderul liberal a reprodus conținutul unui memoriu înaintat Secretariatului Conferinței de la Paris pe 27 mai în care susținea că “România nu ar putea în niciun caz admite intervenția guvernelor străine în aplicarea legilor ei interioare”. În ultimele sale mandate ca premier, liberalul a coordonat adoptarea reformei agrare, elaborarea Constituţiei din 1923 și realizarea complicatei reforme administrative din 1925.

Ionel Brătianu a murit pe 24 noiembrie 1927, în urma unei laringite infecțioase, la doar 63 de ani. În 1948, după venirea comuniștilor la putere, aproape întreaga avere a liderului liberal ce fusese moștenită de soția sa, Eliza, a fost confiscată, văduva marelui politician fiind evacuată din casă. Eliza Brătianu a murit pe 13 mai 1957, la vârsta de 87 de ani, la 30 de ani după dispariția soțului ei.

 

Latest comments

leave a comment