La sfârșitul lui mai 1936, Antoine de Saint-Exupéry a venit la București, la invitația lui George Valentin Bibescu, pentru a susține o conferință la Ateneul Român. Aviatorul și scriitorul francez a sosit de la Paris cu un avion pilotat de el însuși, a fost primit pe Aeroportul Băneasa de o delegație a Aeroclubului Regal al României, a participat la un dineu organizat de prințesa Marina Știrbey, a vizitat expoziția Luna Bucureștiului și a fost prezent la recepția organizată de Martha Bibescu în onoarea lui, la Palatul Mogoșoaia.
„Sbor de noapte Conferinţa d-lui Ant. de Saint-Exupéry
Celebrul aviator şi scriitor francez Antoine de Saint-Exupéry a vorbit aseară la Athénéul Român, în ciclul organizat cu atâta succes de „Aero Clubul României”, despre „Sbor de noapte”. O sală arhiplină a ascultat cu atenție pe dl. de Saint-Exupéry. Conferenţiarul îşi propune să vorbească despre isvoarele vestitului său „Voi de mit”, povestind câteva amintiri de pe vremea când făcea cursele pentru „Aeropoștala” din America de Sud.
În primul rând, spune conferenţiarul, trebuie să ştim că pilotul şi pasagerii care călătoresc în acelaşi avion se află totuşi în două lumi diferite. Pentru pilot nu are însemnătate peisajul, ca pentru pasager, ci zborul în sine, lupta cu elementele. Pentru pilot, clipa cea mai frumoasă de zbor este aceea când se pregăteşte pentru a înfrunta noaptea, când aprinde lumina în cabină şi, împreună cu mecanicul şi cu radiotelegrafistul, se pregătesc pentru zborul de noapte.
A. de St. Exupéry şi-a făcut debutul în zborul de noapte pe linia Toulouse-Casablanca și aminteşte de primul său zbor, de amestecul de timiditate şi de mândrie pe care-l resimţea, de sfaturile şi încurajarea pe care le-a găsit la prietenul său, aviatorul Guillaumet. În omnibusul sărăcăcios care-l ducea spre aeroport, a simţit deodată născând în el pilotul care va trata de la egal la egal cu furtuna, cu oceanul, cu munţii întunecoşi. În zborurile pe care le-a făcut, a simţit câteodată că intră într-o lume nesfârşită, de care îi va fi greu să se despartă.
Mermoz i-a povestit cum, având odată de înfruntat o tornadă, a fost atât de copleşit de măreţia spectacolului, încât de-abia când a trecut tornada şi-a dat seama că nici nu-i fusese frică. Într-o noapte, spune conferenţiarul, s-a simţit foarte departe. Zbura de la Casablanca spre Toulouse, împreună cu radiotelegrafistul Néry.
Radiotelegrafia, care nu ajunsese la perfecţia de astăzi, nu dase decât ştiri neprecise. Pierduseră drumul şi benzina era pe sfârşite, întunericul era din ce în ce mai adânc. Luna se stingea. Navigau într-o lume lipsită de orice lumină, de orice substanţă. Deodată, un punct strălucitor. Bucurie mare. Dar lumina către care se îndreptau în grabă se stinse. Era o stea. Şi începură o călătorie stranie, chemați mereu de altă stea. Numai pământul nu-I chema, pământul unde le era toată nădejdea. Deodată Néry primește un mesaj extraordinar. Era din Casablanca. I se punea în vedere d-lui de St. Exupéry că va fi reclamat la Paris pentru că la decolare virase prea aproape de hangare. Mesajul acesta, primit în goana lor către stele, îi înveseli grozav. Ce căutau oamenii aceştia, cu micimea, cu răutatea lor, acolo sus la ei? Acolo erau ei stăpâni. Planeta n-avea decât să tacă. Domnul de St. Exupéry spune că a călători înseamnă a pătrunde într-o civilizaţie nouă. Şi aviaţia este o civilizaţie nouă. Ca să pătrunzi în ea trebue să vezi prin prisma, prin punctul de vedere al pilotului. Conferinţa d-lui de St. Exupéry, care a fost ascultată cu atenţie încordată de publicul din sală, a fost răsplătită prin îndelungi aplauze”.
*** Lupta, mai 1936
Scriitorul Mihail Sebastian a scris după câteva zile de la conferință în ziarul Rampa:
“N-am fost la conferinţa pe care a ţinut-o vineri seara, la Ateneu, d. Antoine de Saint-Exupery, dar prezenţa sa în Bucureşti ne dă prilejul de a spune un cuvânt despre acea frumoasă şi clară carte, care — acum vreo doi ani — ne surprindea prin accentul ei de sinceritate, prin tonul ei sobru, stăpânit, aproape metalic, deşi vibrând de atâtea nuanțe subtile.
„Vol de nuit’’ se resimţea în chip fericit de faptul că nu era opera unui literat. În genere, tot ce vine din alte zone decât ale lumii literare propriu zise aduce un mai pronunţat accent de autenticitate, căci nu e scris din automatism profesional, ci din aspra nevoie de a exprima o lume de gânduri şi de sentimente care îşi caută, odată cu expresia, sensul lor de a fi. Un fel de probitate severă respira cartea d-lui de Saint Exupéry, probitatea cuiva care, mai înainte de a încerca rezistenţa cuvintelor, încercase rezistenta mai strictă, mai strânsă a mecanicii, a legilor de mişcare prin văzduh, rezistenţa maşinii şi rezistenţa necunoscutului.
Un om care trăieşte în intimitatea unui avion, legat de mecanismul lui ce nu permite nici cea mai slabă insubordonare, induce în chip fatal şi în viaţa sa şi eventual în arta sa, acelaşi simţ de răspundere veşnic con- trolată, aceeaşi necesitate de a fi mereu în adevăr, în miezul adevărului, pentru că orice impostură este penalizată implacabil.
Un inginer, un marinar, un aviator, un mathematician, oricine simte deasupra sa o lege dominatoare, oricine cunoaşte prin însăşi munca sa limitele obligatorii ale libertăţii morale, nu se va amăgi nici pe sine, nici pe ceilalţi cu vane jocuri de impostură, de simulacru, de minciună.
“Vol de nuit” era o carte frumoasă în primul rând prin irecuzabilul ei accent de adevăr.
*** Mihail Sebastian, Rampa, iunie 1936
Galerie foto
Volumul “Zbor de noapte”, despre care a vorbit Antoine de Saint-Exupery la București, a fost ecranizat la Hollywood în 1934 și s-a bucurat de un succes extraordinar. Pelicula a fost regizată de Clarence Brown, i-a avut în distribuție de John Barrymore, Helen Hayes, Clark Gable şi Leslie Fenton și a fost difuzată și la București. Cronicarul ziarului Rampa scria în septembrie 1934:
“E unul din filmele cele mai emoţioante care au fost realizate vreodată la Hollywood. E un film care iese cu desăvârşire din comun. Nu constituie numai un progres artistic în dezvoltarea cinematografiei, ci este mai ales dovada că scenariul-tip cu care ne-am obişnuit a dispărut. Fără îndoială că premiera de astăzi de la Capitol şi Roxy se va bucura de o călduroasă primire din partea publicului. O atracţie deosebită este desigur faptul că, cu prilejul acestei premiere, compania de navigaţie aeriană „Air-France” oferă trei călătorii absolut gratuite cu avionul. Spectatorii care vor vedea „Zborul de noapte” la Capitol şi Roxy vor păstra contra-mărcile biletelor de intrare. Numerele care vor ieşi la sorți, al 10-lea, al 20-lea şi al 30-lea, la tragerea care va avea loc a doua zi după scoaterea filmului de pe afiş, vor câştiga aceste călătorii: una dus-întors Bucureşti-Paris şi două dus-întors Bucureşti-Constantinopol”.
Antoine de Saint-Exupéry s-a născut pe 29 iunie 1900 la Lyon și a murit în timpul unui zbor de recunoaștere deasupra Mării Mediterane, pe 31 iulie 1944, după ce avionul pe care îl pilota a fost doborât.
