AcasăVizionariiScriitoriCezar Petrescu, distrus de durere după sinuciderea unicului său fiu

Cezar Petrescu, distrus de durere după sinuciderea unicului său fiu

Cezar Petrescu

Cezar Petrescu s-a născut pe 1 decembrie 1892 în satul Hodora, din județul Iași, fiind fiul inginerului Dimitrie Petrescu, care era profesor la Școala Practică de Agricultură de lângă Roman, și al Olgăi, o familie care va avea șapte copii. Adolescentul va urma liceul în orașul Roman și va susține bacalaureatul la Iași, în anul 1911, apoi se înscrie la Facultatea de Drept, devenind licențiat în 1915.

Pasionat de literatură și gazetărie, începe să colaboreze ca redactor la ziarele Adevărul, Dimineața, Bucovina, Țara nouă și Voința. În 1919 devine fondator, alături de Pamfil Șeicaru, al revistei social-politice și culturale Hiena la care lucrează până în 1924. Fascinat de Balzac, Cezar Petrescu își propune să scrie o cronică românească a veacului XX, o nouă „Comedie umană”. În 1921, alături de Lucian Blaga, Adrian Maniu și Gib Mihăescu întemeiază revista Gândirea, apoi devine fondator al ziarelor Cuvântul, în 1924, și Curentul, în 1928.

În 1928, pentru a marca zece ani de la realizarea Unirii de la 1918, Cezar Petrescu a publicat o antologie “pe înţelesul tuturor şi gustul tuturor”. În paginile volumului intitulat “Cartea Unirii, 1918 – 1928” (găsiți detalii despre cum puteți intra în posesia cărții la finalul acestui articol). Cartea a apărut la Editura Luceafărul și conține articole despre jertfele războiului și evocări ale eroilor care au înfăptuit Unirea, dar și studii istorice și fotografii de arhivă ale personalităților primului deceniu al României Mari.

Cezar Petrescu

Printre aceste imagini se află portretele Regelui Ferdinand și al Reginei Maria, al patriarhului Miron Cristea, principelui Nicolae, al lui Gheorghe Buzdugan, principesei mamă Elena, Iuliu Maniu, Ionel Brătianu, Nicolae Iorga, Alexandru Averescu sau generalul Berthelot. Textele sunt semnate de Mihail Sadoveanu, Nichifor Crainic, Emanuel Bucuţa, Emil Isac şi Cezar Petrescu.

Scriitorul Cezar Petrescu a obținu Premiul național pentru literatură în 1931 și Premiul de Stat pentru dramaturgie în 1952 pentru piesa “Nepoții gornistului”. Opera sa cuprinde aproximativ 70 de volume, romane, nuvele, piese de teatru, proză fantastică și literatură pentru copii și memorialistică. Cărțile sale pentru copii: Fram, ursul polar, apărută în 1931, Pif – Paf – Puf, în 1945, Omul de zăpadă, Iliuță copil sau Neghiniță sunt publicate în mii de exemplare.

În ciclul „Cronica românească a veacului XX” în 1928 îi apare cartea “Întunecare”, un roman de război în două volume care are un mare succes la public și care va fi ecranizată în 1986 de regizorul Alexandru Tatos. În rolul principal este distribuit Ion Caramitru, care îl înfățișează pe avocatul Radu Comșa, iar rolul Luminiței, iubita avocatului, este interpretat de Tania Filip. În film îi mai puteți vedea pe George Constantin, Emilia Dobrin, Vladimir Găitan sau Dan Condurache.

În aceeași serie a cronicii românești a secolului XX urmează romanele din ciclul “Capitala care ucide”: “Calea Victoriei” și “Oraș patriarchal”, în 1930, “Greta Garbo”, în 1932 și “Duminica orbului”, în 1934. În 1931 apare romanul “Baletul mecanic”, în care personajele (Eliza, Guguf, Bibia și Eliazar și naratorul, Dan) sunt surprinse evoluând în lumea strălucitoare a cazinourilor şi barurilor din Monte Carlo, Nisa sau Cannes.

Cezar Petrescu a fost căsătorit de cinci ori. Prima sa soție, Marcela, a murit la doar 25 de ani, iar unicul lor băiat, Aurel Teodor, care era student la Arhitectură, s-a sinucis la vârsta de 22 de ani. Tânărul era îndrăgostit de Viorica, fiica unor țărani înstăriți din comuna Tâmboești, Vrancea. Cei doi voiau să se căsătorească, așa că studentul a așteptat până când fata a terminat liceul, apoi a cerut-o de soție. Cezar Petrescu s-a opus însă categoric, părinții frumoasei Viorica au avut și ei îndoieli, așa că Aurel Teodor, care urma să fie concentrat în război, a luat decizia radicală. Pe 4 iulie 1940 a împușcat-o pe tânăra sa iubită, apoi s-a sinucis cu același revolver. Cei doi sunt înmormântați unul lângă celălalt, în cimitirul din satul Tâmboiești, dar, copleșit de durere, tatăl studentului nu a fost capabil să participe la funeralii.

Monumentul funerar a tinerilor
Aurel Teodor Petrescu în copilărie

Scriitorul armean Leon Kalustian povestește momentul: “N-a lăsat nici o explicaţie a gestului şi taina a dus-o cu el în mormânt. Nu l-am văzut pe Cezar Petrescu niciodată atât de destrămat şi atât de gârbovit ca sub plumbul acestui imprevizibil epilor. M-a rugat să mă duc să mă ocup de problemele înhumării şi am făcut-o, cu toată greutatea, ca să-l cruţ de o realitate care nu mai putea fi modificată şi ca să-şi poată evalua, salva imaginea copilului dragostei lui dintâi, poate printr-un miracol, încă undeva, viu”.

După moartea Marcelei, scriitorul Cezar Petrescu a fost căsătorit pentru șase luni cu o anume Eugenia Cozmița, apoi, în 1932, s-a căsătorit cu Georgeta Ciocâlteu, o tânără de 19 ani de care a divorțat în 1941. Următoarea soție a fost Ecaterina Bonache, iar după divorțul de aceasta s-a căsătorit în 1954 cu Florica Jianu, care îi va fi alături până în ultimele clipe.

Scriitorul a murit pe 9 martie 1961. În ultima perioadă a vieții a locuit mai mult la casa sa din Bușteni, pe care o cumpărase în 1937 și care este astăzi muzeu memorial. Aici sunt expuse documente originale, acte de familie, de stare civilă, opera scriitorului în ediţii princeps, fotografii de fa,ilie și desene realizate de scriitor.

Cezar Petrescu

*** Cei care sunt interesați de volumul “Cartea Unirii” publicat de Cezar Petrescu îl pot găsi în format pdf pe canalul Telegram Dosare secrete. Pentru a avea acces, trebuie să vă instalați aplicația gratuită pe telefonul mobil, apoi să vă abonați la canalul Telegram Dosare secrete (îl veți identifica ușor, are același logo ca și pagina Dosare secrete). Cartea a fost digitalizată prin proiectul Biblioteca Digitală a Bucureștilor și se află în domeniul public.

Niciun comentariu

Lasă un comentariu